Cristian Teodorescu publică în Cotidianul un mic interviu despre cel mai recent volum al Monicăi Lovinescu, tocmai azi când, cu o ceaşcă de ceai bun* pe braţul fotoliului, am început Această dragoste care ne leagă- Reconstituirea unui asasinat, a Doinei Jela.
Tot în Cotidianul găsiţi şi Povestea publicării „Cuvântului din cuvinte“ la Humanitas spusă de Gabriel Liiceanu. Citat: Cînd îşi fac bilanţul vieţii, oamenii mari excelează prin două lucruri: prin modestie şi prin efortul de a fi oneşti cu ei. O spune după ce, de curând, a văzut-o pe M.L.
O spun şi eu după doar câteva zeci de pagini din cartea despre care vă povesteam, după ce am cunoscut-o pe Ecaterina Bălăcioiu exLovinescu.
Primele gânduri după primele rânduri: după 18 ani, am şi uitat cum e să trăieşti în frică (Cartea descrie nişte vremuri în care tocmai frica de cineva făcea lucrurile să meargă. Din nefericire şi de aşteptat, nu înainte). Frică de cineva. Părerea mea e că acum e vremea lui frică de ceva, cel mult. Cu o oarecare legătură, nu rataţi, în Evenimentul Zilei, alte detalii despre preţul colaborării cu oamenii de care ne era nouă frică înainte.
__________
*veşti bune cu ceaiuri bune: la Ki-life au adus, în sfârşit, ceaiurile Sonnentor, mult mai bune şi la preţuri rezonabile (cantitate dublă la preţ mai mic). Şi nu sunt mai ieftine pentru că ar fi prostii, respectă toate normele de igienă, sunt ecologice, aromele sunt naturale nu identic naturale şi sunt ambalate la Reghin. Da, patriotism local/regional!
printre atatia care fac gargara cu ceai, exista si oameni care il savureaza. in cesti de portelan vechi de 50 de ani.
RăspundețiȘtergere