o dimineata minunata!

Din nefericire, n-o să pricepeţi prea mult din ce voi elucubra în continuare, dar eu tot scriu, pentru că am nevoie de un reper, pentru când m-oi apuca să recitesc.

Vestea bună primită de dimineaţă m-a făcut să vorbesc tare şi să cânt pe stradă, la propriu, fără să-mi peste de muncitorii care săpau un şanţ, lângă spital: eu eram cu mama la telefon să-i comunic şi ei. 

Şi lălăiam Fericirea are chipul tăăăăău, oribil, cunosc, dar eu aşa văd lucrurile. 

Pe scurt: în lupta cu piticul stau tot mai bine. Acum, după un alt an de răzbel, nemernicul a dat cu scufia de pământ, de ciudă că i-am nimicit alte câteva detaşamente. E tot mai mic, în neputinţa lui. Nu a cedat de tot, dar ultima bătălie se profilează la fel de uşoară.  

Ce chestie, să primesc vestea asta chiar acum, când suntem în Zodia Racului!