19 decembrie 2008

veverite mexicane




E una, doar, foarte sociabilă, de altfel. Nu am putut s-o tratarisesc decât cu blitz. Nişte copii i-au dat apoi nişte alune, iar ea şi-a ridicat coada a trufie de prinţesă care ştie că i se cuvine să fie răsfăţată.

_________
 Mi-aduc aminte că, acum douăzeci de ani, cineva luase o veveriţă în camera de hotel, la Vatra Dornei, iar a doua zi nu mai avea perdele la geamuri:)

4 comentarii:

  1. de cate kilograme de alune a fost nevoie ca sa o convingi?
    stii, unii oameni mor fara sa fi pus mana vreodata pe o coada obraznica de veverita!:)

    RăspundețiȘtergere
  2. he he, n-a fost nevoie pentru ca parea obisnuita cu oamenii si generozitatea lor;)
    trebuia sa-i fi pus sare pe coada, ca in desene animate??

    RăspundețiȘtergere
  3. În Parcul Chapultepec? Mie una mi s-a urcat pe ceafă! Cam zgâria, dar eu fiind cam bleg în faţa animăluţelor (fac din mine ce vor) am lăsat-o să-şi facă mendrele...

    RăspundețiȘtergere
  4. vai de mine, imi dau seama ca traiesc cu teama ca o veverita mi s-ar putea urca pe ceafa de cand cu incidentul Vatra Dornei!Nu ma ajuti deloc!
    Da, in parcul Chapultepec, intr-o duminica din aia cu Reforma închisă pentru bicicliştii ca noi.

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...