vini marunte

Cred că nu-i nimic mai frumos la vârsta mea decât un chiul de 3 săptămâni de la grupa pregătitoare pitici în studii latinoamericane, măiestrie, mai pe limba ăstora de aici. Se face că plec. 

Europa mă aşteaptă cu braţele-i deschise, temperaturi înalte şi oameni veseeeeeeeeli, veseli, aflu de la CNN despre criza economică, şi-mi dau seama că s-o fi traducând ea cu modestie, umilinţă, sărăcie, ce mă tot ascund să-i spun pe nume, dar că dincolo de apa cea mare asta nu înseamnă că risc să-mi dea mai mulţi în cap, pe stradă. 

Dacă mă vedeţi, n-aveţi cum să nu mă recunoaşteţi: am slăbit, dar nu ca un ogar. Supleţe i-am putea spune, muşchiuleţ fără de tavă, fibră! Sunt mai luminată la chip: în ciuda lipsei de oxigen, am dormit mai mult. 

De fapt, graţie acestui lucru şi unor altor factori pe care mi-i amintesc cu drag, acum că a trecut un an şi nu mai muncesc zi şi noapte, zi şi noapte, ci doar ziua, tot aşa, ce-mi place mie, deci nu resimt. 

Păr parcă mai mult pe cap, că nu mi-l mai smulg, de nervi. Comportament, na, ca de turist. Am ajuns să vin în ţară şi să fac poze, să le arăt şi altora. Aşa se traduce purtarea veneticului. Cum cred că plec?

 Tristeţi n-au de ce să mă cuprinză, dor nici atât, skype şi yahoo funcţionează în continuare. Capac la toate, ca toţi din gaşca noastră, îmi dau seama că de câteva luni bune am început o nouă viaţă.

Ca să ajung în ţara România iau linia aeriană din ţara Franţa. Sperând să nu agiung anchilozată în portul Paris, unde am de alergat de la 2E la 2F sau invers, că numa' de alergat mă ţin în şarldegol, fie-i viaţa uşoară camerunezului care m-a ajutat să ajung la timp la avion acum 10 ani de i-am pus dop duduii care-mi urla numele, da, am fost vedetă în acele minute de graţie.

Ce vreau eu să ştiu de la omi ca mine, care nu sunt la doar a 4-a schimbare de fus orar: dacă plec cam pe la 8 seara de aici şi ajung cam pe la 6 după-amiaza la patul în care mă voi arunca mai ceva ca, ah, cum îl cheama, Phelps?, când anume să închid ochii întru somn, în avion? Să încerc să nu dorm deloc? Cărţi şi filme s-au făcutără, nu-i problemă. 

Aşteptând răspunsuri în sondajul de mai jos, vă doresc să-mi doriţi drum bun. Air France nu are un trecut recent prea luminat. Am cercetat, ne vor servi un alt tip de caleaşcă. Cu furtunile tropicale nu sunt prea multe de făcut, însă.