alo? mai e cineva pe aici?

staţi aşa că am revenit eu!

nu s-a întâmplat nimicuţa grav ci au contraire. În afară de faptul că vă datorez povestea călătoriei la Guanajuato, să vă zic că am fost la Chicago? Vă zic! 3 zile şi un pic de ordine şi disciplină, narcise, magnolii, lalele, nimeni pe stradă, trăiască densitatea mică a populaţiei, vânt prin păr că în buzunare nu avea loc, întâlniri cu oameni frumoşi şi buni, oh yeah, mini blog meeting cu , în ordinea numerelor de pe tricou, Amalia, Ana şi Dona, ah, era ordine alfabetică, dar şi cu restul famiililor că nu am fost niciodată exclusivişti, de ce să începem acum la bătrâneţe? Am mâncat, da.

Pozele apar altădată, nu daţi din picior, că există!

ăăăăh, în continuare un fragment dintr-un mail pe care l-am trimis azi. Dau citate din mine, da.

"azi ne-am intristat rau: tara asta e atat de frumoasa dar ce pacat ca e locuita.



inainte atacau oameni pe strada, pe intuneric. acum au intrat intr-un hotel din nordul tarii si i-au luat pe trei sase (trei din capitala). in cuernavaca, altadata orasul de vara al lui hernan cortez sau al imparatului pentru prea putin timp maximilian, au introdus, am si uitat cum se cheama stare de asediu, de razboi? nu are voie nimeni sa iasa seara din case. si capac la toate, (trebuie sa verific daca nu cumva in alta tara latino americana s-a intamplat dananaia), au inceput sa rapeasca morti. niste rai au luat mortul unei familii bogatase si cer bani ca sa il inapoieze, sa -l poata inmormanta aia crestineste sau ce religie or avea. "

acestea fiind spuse, primăvară frumoasă, nu vă deprimaţi!