o alta rapire, o alta poveste

Nu vă mai surprind, poate, poveştile mele. Pentru cei care au apărut abia acum pe acest blog sinteza e că în Mexic se trăieşte palpitant.

Poftim poveste!

Citisem de dimineaţă în Reforma că în nord, în statul Nuevo León, un comando a răpit un chirurg estetician taman când era cu masca pe gură şi mănuşile bine lipite de bisturiu iar pacientul/pacienta dumnealui cu tubul în gură şi anestezicul bine circulând prin vene. În timpul operaţiei! Urgenţă, mi-am zis!

Las lucrul, de fapt continui să scriu dar foarte fad (şi în spaniolă) în timp ce minţile o iau la goană de-a lungul Sierra Madre Oriental, iar în faţa ochilor mi se desfăşoară violenta scenă şi continuarea pe care în ziare n-o găsisem.

Patru oameni grăbiţi şi fioroşi au dat buzna în sala de operaţie, n-au zis absolut nimic, era evident cine  era personajul principal: l-au înhăţat, l-au făcut sul într-un halat care atârna pe cuierul de pe hol, l-au trântit în portbagajul camionetei al cărei motor torcea liniştit răstimp şi vrrrrrrrum!  La ranch îi aştepta şefu'. Nu mai poate sta mult prin Mexic: viaţa e din ce în ce mai grea, dacă se legalizează drogurile, şi brusc toată lumea devine onestă și iese, practic, din orice afacere.

Medicul e dezlegat, o tanti micuţă micuţă îi şterge mîâinile cu gel antibacterian cumpărat de la Oxxo de la colţ, unul dintre gealaţi desface servieta cu instrumentarul medical furat odată cu domnu' doctor, sub ameninţarea pistoalelor medicul face alt om din şefu' care mai primeşte şi un sac de gheaţă peste faţa tumefiată, într-o jumătate de oră o frumoasă proaspătă fotografie e lipită pe un paşaport şi via, la nord, la nord de Arizona, că Arpaio nu ştie de glumă. Treaba fiind bine terminată şi domnul doctor nescoţând niciun sunet în tot acest timp, operaţiunea călătoria- în -sens -opus, la cabinet, are loc cu succes, el e liber dar cu limba tăiată, pentru orice eventualitate (aţi văzut că n-am scris just in case?)

Termin o sinteză despre o iniţiativă legislativă, mă uit pe net, aflu că, după o conferinţă pan-americană a sindicaliştilor din transporturi, tovarăşii organizat o demonstraţie (n-ajung cele ale localnicilor care mărşăluiesc şi-şi strigă drepturile de vreo 500 de ori pe an, şi asta doar în Capitală) fix pe traseul meu, mereu pe traseul meu, de ce nu am eu alt traseu?

Respir adânc, mă uit la cizmele puse azi absolut degeaba, că n-a plouat decât mai tarziu şi şi atunci ruşinos de puţin. Urc în maşină, ajung acasă extrem de repede, una, alta, ailaltă, deschid iar Reforma, adevărul- adevărat: medicul a fost eliberat, cei 4 gealaţi nu pe el îl căutau ci pe Elida Ordaz, 29 de ani, paşaport american şi osânză pe măsură, liposucţionată cu grijă de El cirujano plástico Félix Pérez  Rocha, care într-adevăr n-avea prea multe de spus. Poate doar că Elida da, e bine, mai slabă de două ore încoace. Poliţiştii aveau să afle, mai târziu, că Elida era în drum spre casa ei din Texas, într-o maşină condusă fix de şoferul medicului. Poliţiştii federali au reuşit să intercepteze maşina, dar pe Elida nu. Doamna nu are antecedente penale în SUA, după cum spun cei de la FBI, iar medicul nu a fost torturat de cvartetul vesel-violent. O să vă ţin la curent, desigur. Fără să o iau  pe arătură cu imaginaţia.

_______________________________

Ştirea este aici

Am de recunoscut că există şi în realitate narcotraficanţi care, cu ajutorul medicinii estetice, au reuşit pentru o perioadă să treacă drept altcineva. În Mexic, dar şi în Columbia, mai recent. Aici detaliile, în spaniolă.