3 ianuarie 2011

măi oameni buni!

în primul rând că an nou fericit şi tot ce vă doriţi dar mai ales lucruri pozitive, că de negativisme eu sunt obosită. rău.
apoi, constat cu stupoare (după multe manevre tehnice de armonizare a dimensiunii literelor poveştilor de pe aici) că, pe vremea când o duceam rău şi mă medicam cu nişte substanţe vindecătoare, nu contest, dar care dădeau o irascibilitate soră cu nebunia violentă, aici domnea un vesel haos transformat acum în plictiseală!
o să beau mai multe cafele, o să o răresc cu zenul şi cu yoga şi toate acele lucruri vor reveni, de ce să lăsăm timpul să ne maturizeze!?
pe scurt,  ce s-a mai întâmplat: în primul rând că mi se pare că e mai frig decât în alţi ani. a şi picurat, în plin anotimp uscat, a bătut un vânt teribil pentru câteva ore şi nu am crezut că vine sfârşitul lumii, doar ne-am mirat cu un "ia te uită" echivalentul ardelenescului "no niiiiiiii, măăăăă!" cum nimeni n-ar putea înţelege, în jurul meu, că se poate spune.



avem în anturaj două cunoştinţe care, de câte ori sunt invitate undeva la masă, apar cu un tort cumpărat de la o scârboşenie de lanţuri de cofetării. când a ajuns la noi "minunea cu 5 tone de zahăr şi alţi coloranţi" a stat o perioadă în frigider şi apoi a plecat pe plaiuri putrezitoare. fapt pentru care vă supun pierderii de timp sondajul din dreapta sus. nu vă sfiiţi! ce, eu m-am ruşinat să vă povestesc cu ce persoane am de a face?
Ceea ce vă şi doresc pe 2011: să faceţi mai mult decât să fiţi, să construiţi bine şi să distrugeţi ce e rău, să gândiţi pozitiv şi să vă revărsaţi elegant nervii produşi de  necazurile, problemele şi certurile cu cine nu trebuie şi, cel mai important, să vă grijiţi de sănătate, ar fi aşa de rău ca la tot ce a fost în 2010, până se redresează, doar am terminat urâtul an, să se adauge probleme de sănătate.
vă îmbrăţişez cu elan pionieresc (tocmai mi-am găsit carnetul de evidenţiere a activităţii pionierului, vă interesează?)
mă întreb de ce mi-a fost atât de lene şi nu am pus majuscule. nu sunt eu asta!

28 de comentarii:

  1. La multi ani si sa-ti fie bine, asa cum iti doresti!
    Cat despre tort, eu as avea grija ca pe parcursul conversatiei sa strecor si cateva informatii despre colorantii alimentari

    RăspundețiȘtergere
  2. nu cred ca am cu cine, subiectii in discutie mananca nerusinat de multa carne la pranz si cina, ce ar intelege ei din sanatate?
    pe de alta parte am stat si m-am gandit la altceva: avem o varsta, cat de cat ne-am asezat la casele noastre, cand chemi pe cineva la masa de ce vine cu ceva de mancare?? e prea sanatoasa hrana pe care o furnizezi tu??

    RăspundețiȘtergere
  3. Sa ma bag si eu in discutie. La mine , in casa mea, in orasul meu, intre cunostintele mele, exista obiceiul sa te duci intr-o vizita cu ceva. Eu ador sa fac prajituri, nu porcarii, daca pt mine sunt de nota 11, atunci sunt si pt. altii.Sunt oameni care imi si precizeaza, la vreo sarbatoare, ca prefera cadoului clasic, tortul x sau challah si un borcan cu dulceata de portocale sau briose sau tarte sau fursecuri umplute cu dulce de leche. Eu sunt nemernic de pretentioasa si arunc de multe ori chestii primite, oribile, cu margarine, cu mirosuri ciudate.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mihaela, iti dau dreptate: in anumite contexte un asemenea dar e mai mult decat binevenit.
    Contextul e cel care ma irita: diferenta culturala care te face sa crezi ca suntem la o petrecere in caminul studentesc, lejeritatea cu care, practic, imi ordoni ce sa pun pe masa, desi acest lucru nu se intampla. Vai, mi-am amintit ca aceleasi persoane sunt genul care, in timpul adunarii cultural/distractive, intra in bucatarie, isi incalzesc putin lapte de pus in cafea etc:)

    RăspundețiȘtergere
  5. Poate ca vor sa-ti sugereze ca iti lipsesc de pe masa... colorantii alimentari.
    Mie mi s-a mai intamplat sa-mi aduca cine stie ce (nu neaparat bun sau rau, pur si simplu altceva decat ceea ce pregatisem eu) si sa ma intrebe de la obraz de ce nu pot pem masa lucrul respectiv. Pai l-ai adus pentru mine sau pentru tine?

    RăspundețiȘtergere
  6. * de ce nu pun pe masa lucrul respectiv.

    RăspundețiȘtergere
  7. e clar, rezonam!
    altfel, mari fitze pe capul persoanelor respective *( Dumnezeu sa le dea sanatate ca doar n-au omorit pe nimeni dar ieri cand scriam m-am pus pe numarat cate torturi din alea am vazut in mainile lor)

    RăspundețiȘtergere
  8. Fetelor,dar de ce n-avem curajul sa le spunem: imi pare rau eu, noi, nu mancam niciodata plastic. Alea care vin in bucataria ta sunt romance sau indigene sau cum? Sau nesimtire fara frontiere?

    RăspundețiȘtergere
  9. nu sunt romance persoanele:)
    nu stiu, mi-e rusine de nerusinea lor si stiu ca nu mai dureaza mult astea, pentru ca vor pleca de aici si nu ma vor mai afecta personal.
    eu inteleg ca e greu sa gatesti pentru 12 persoane, dar eu o fac la nevoie si ma loveste in plexul mandriei in fata minunatelor produse salutistice si gourmet sunatul la usa, deschisul, persoanele cu cutia in brate. Nu o fac cu rautate, dar dupa mine ar fi trebuit sa se prinda, dupa niste ani de vizitat, care e obiceiul locului, ca doar au ochii sa vaza.

    RăspundețiȘtergere
  10. Eu as pune pe masa scarbosenia, daca tot au adus-o, alaturi de desertul civilizat pe care l-am facut/cumparat. Sa vedem cine ce mananca. Iar ce ramane din scarbosenie ia drumul ghenei urgent.
    Si eu duc dulcegarii in dar, insa oamenii se bat pe ele, ca-s facute cu ingrediente prima si mai ales cu drag. Si de fiecare data cu mai putin zahar decat cere reteta, ca mie dulcegariile prea dulci imi provoaca greata.
    Un an fara coloranti sa fie!

    RăspundețiȘtergere
  11. rezonam, clar!

    ultima oara, pentru ca mi-au ras desertul si tortul adus ramasese langa noi a mancat lumea si din ala. asa am decis cine merita data viitoare multa grija personala la gatit si cine va primi cartofi prajiti si chiftele , ca sa nu cheltuim si sa nu ne obosim. dar ce facem cu blazonul casei? :))))
    fara coloranti, da, un an nou fericit!

    RăspundețiȘtergere
  12. am votat. aia cu "nu stiu ce sa zic..". mi s-a parut cea mai amuzanta, de-aia. :)))

    de fapt, eu ma gandeam sa pastrezi tortul pana cand au ei ceva sindrofie si sa li-l duci cado. ca sigur se tine proaspat cu atatea E-uri in el :D

    RăspundețiȘtergere
  13. Laura, ideea ta e geniala!
    acum sa oa cercetez daca ele persoanele si mananca asa ceva sau, mai rau, doar cadorisesc bunatatile respective1

    RăspundețiȘtergere
  14. Ce mişto ar fi un an în care să nu fim noi, ăştia de pe stradă. La mulţi ani, Monica!

    RăspundețiȘtergere
  15. Un an intreg?
    La multi ani! stiu pe cineva care s-a intors de la Londra. Revelion.
    Mi-am adus aminte de oameni si locuri, cum sa nu fie frumoasa viata?

    RăspundețiȘtergere
  16. am trisat la vot, si am bifat ce mi-ar placea mie sa fac cu niste alte persoane - despre care insa nu e vorba aici, ele nu vin cu tort, dar fac o mizerie de nedescris oriunde se infiinteaza. deci am zis sa le dai cu tortul in cap, ceea ce imi doresc si mie, sa le dau cu matura peste deshte astora pana s-or invata sa fie civilizati ca nu mai pot de nervi, UF! si sunt frustrata pentru ca tre sa ma port frumos si cu delicatete cu ei, nu am inteles inca de ce, dar uite ca o fac, UF x 2!

    RăspundețiȘtergere
  17. ps: la multi ani, ca de nervi m-am luat cu vorba si am uitat de politeturi, sincer imi cer scuze!

    RăspundețiȘtergere
  18. Cre' ca io as "uita" sa-l pun pe masa, iar data viitoare le-as spune ca, daca chicar vor sa aduca ceva, o sticla de vin ar fi super.

    RăspundețiȘtergere
  19. realmente va multumesc tuturor pentru brainstorming. de multe ori ma simt prost si ma consum ca am ganduri negative dar acestea lucruri care ar trebui discutate, rezolvate, evitate...
    Zazuza, asa e, suntem multi si diferiti dar parca totusi exista niste reguli de convietuire, de buna purtare, eticheta, snobisme si posh-isme, consolidate in timp deci cumva au functionat, daca au rezistat timpului, nu?
    Anuta, pe masa inca nu a ajuns dar ma gandesc inclusiv la banii cheltuiti pe tampeniile alea si la rata obezitatii in tara asta minunata. pffff
    Ah, ca nu ati indraznit sa intrebati noi ce ducem: flori doamnei, vin domnului.

    RăspundețiȘtergere
  20. ah, Zazuza, la multi ani si iti inteleg si naduful. Eu credeam ca dupa 30 de ani si partea cu facutul mizeriei trece. Mi se pare ca nu e chiar asa. Stii durerea cand pui fata de masa (aia de duminica) si cineva (exagerat si chiar inutil de voluntar, din moment ce in jur se afla oferte de ajutor din partea unora care stiu si pot) varsa vin rosu pe ea in fata ochilor tai dupa niste indelungi manevre periculoase pe care, din politete, nu poti sa le opresti? Acelasi cineva care, desi in fata lui se afla niste fuculite imense cu care isi poate pune in farfurie, prefera sa infiga un bat tip scobitoare intr-o rosie uscata in ulei care picura? Vai, acuma chiar n-o sa mai veniti la mine in vizita:)) am doar parerea ca generatia mea din tara mea e mai educata.Spatele drept, coatele langa corp,chestii din astea:)

    RăspundețiȘtergere
  21. venim, venim, cum sa nu, ca noi suntem aia educati! si zau ca nu puteam sa zic mai bine ce ai zis tu... eu sunt total socata sa constat ca pe unii chiar nu ii duce capul, caci, vorba ta, dupa o varsta nu mai e ca n-ai invatat acasa, e ca esti tu nesimtit...

    RăspundețiȘtergere
  22. 1. toate bune si frumoase pentru noul an.
    2. scaneaza totusi nenorocirea aia de carnet pionieresc. merita.
    3. grea dilema cu tortul. matusa mea, Dumnezeu s-o odihneasca, imi facea de doua ori pe an cozonac. o nenorocire. mic, necrescut, plin de ulei, oribil la gust si cu mac ranced deasupra. am luat-o ca atare. era prea incantata si stricam frumusete de moment :))
    4. Inah sunt, da' mi-i o lene atat de iepureasca sa -mi fac cont...ce n-ai vazut.

    RăspundețiȘtergere
  23. noh, si doar am raspuns inainte: nu e cu cont, poti completa mai jos acolo la partea nume si adresa URL (pe care o poti omite, din lene iepureasca sau nu)
    si eu sunt pentru politete dar cand cineva sa invarte in niste cercuri si tine nasul atat de sus nu prea merge chimicala atat de hulita. Sunt tot mai convinsa ca tine de zgarcenie si de aspect colorat si umflat care poate inspira opulenta, dar data viitoare voi lua tortul la misto, saracul de el.

    incep sa cred ca umflu eu situatia mai mult decat e: un tort intr'o cutie:)

    RăspundețiȘtergere
  24. ai, ca m-am autodepasit, da?
    bre, omule....cred ca este extrem de deranjanta faza cu tortul, da' e secare la ficati si tocare la nervi sa o bagi pe lista de probleme. cea mai buna idee a fost sugerata mai sus: bagi nenorocirea la frigider, tine ca-i din E-uri..si lil servesti toparlanilor mandra tare la urmatoarea vizita.
    :))

    RăspundețiȘtergere
  25. da, bravo!:)
    nu, tu, nu ma enervez, mi-am zis doar sa vorbesc despre din astea, ca prea devenise gri si plicticos blogul. Sa se incinga spiritele, sa se dea cu torturi in capete de fiinte vii, din astea!

    RăspundețiȘtergere
  26. aha, sa scoti ce-i mai rau din noi
    :))
    bineeeeee

    RăspundețiȘtergere
  27. sa ne purgam impreuna:))))!

    RăspundețiȘtergere
  28. Monica, ţi-ai luat carnetul de pionier în Mexic??

    RăspundețiȘtergere

Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...