Cum v-am mai spus de atâtea ori în cei doi ani şi jumătate de când locuiesc în Mexic, aici e paradisul amatorilor de fructe şi legume.
În imagine, un mamey: un fruct care, dacă e lăsat să se înmoaie câteva zile în cămară, se transformă într-o bunătate bunătate bunătate.
Am prins şi mamey mai mici, cu trei sâmburi într-înşii, mai mult sau mai puţin parfumaţi, dar toţi buni, buni, buni.
Mă repet.
Cresc în climat tropical și nu se exportă: sunt prea delicați.
ăăă,de ăștia am mâncat și eu anu trecut în cuba.crezusem că era papaya,de aia am și cumpărat.dar mi-au plăcut,sincer.vorba ta,după 2-3 zile de lăsătură erau foarte gustoși :)
RăspundețiȘtergereCum de n-am dat peste fructul asta pana acum, oare? O sa-l caut cu atentie in raft ca prea-l vorbesti de bine.
RăspundețiȘtergereMi-am facut un obicei sa incerc tot ce vad nou in magazin in materie de fructe (nu si legume, inca). Ultima descoperire e loquat-ul, cam acru si lipsit de aroma, dar plin de chestii sanatoase zice-se.
Beatrice, eu zic că ar trebui să aveţi şi voi, la câte fructe şi legume se exportă într-acolo. Acum e sezonul, ia vezi ce şi cum! Aici la marginea drumurilor stau nişte neni cu cărucioare pline de mamey. Pe unele le taie în zig-zag, o fi ca în Ro în piaţă, unde îţi dau să încerci pepenele,să vezi dacă e pe gustul tău.
RăspundețiȘtergereBeatrice, între timp am aflat că nu se pot transporta. Sunt prea delicați. Sau nu vor mexicanii să-i împartă cu nimeni!
RăspundețiȘtergere