Ca să nu-mi ţin febra închisă în casă, am zis să mergem la muzeu, că ne stau Renoir şi Rodin în coaste şi noi nu ştim să apreciem pozitiv gestul.
Înăuntru, cum v-am mai spus, puzderie de opere de artă, epoci, curente, pictori şi sculptori de seamă. Păcat că toate iluminate de un neon, dar ce neon strălucitor! Şi păcat că intrarea asta gratis înseamnă lume ca la piaţă, strigăte printre sculpturi, pereţi îngrozitor de murdari după nici o lună de la deschidere, femei de serviciu printre tablouri învăţându-ne că melcul e mai lent decât broasca ţestoasă sau nu, mobilier acoperit de praf plin de inscripţii îndemnând la curăţenie. Jos în stânga remarcaţi, vă rog frumos, pe comandă direct de la Bulgari, o replică a muzeului. De valoare:)
E trist sa vezi ca pentru unii gratis inseamna ca poti sa-ti bati joc.
RăspundețiȘtergereIn alta ordine de idei, te invidiez tare pentru voiajul in Chiapas. Ce minunatie!
In prima poza am citit pe semnul acela amenintator "No CAVIAR" in loc de "No CAVAR". Nu intelegeam, ce au dom'le astia cu caviarul?! :))
RăspundețiȘtergereBeatrice, nu stiu ce sa spun, nu stiu daca e cu intentie ceea ce fac ei. Stateau doua doamne la 20 de metri si strigau una la alta de vibrau Renoir-urile pe pereti, nu alta:) Si apoi realmente aveam nevoie de putere de concentrare, caci eram in fata Proverbelor olandeze ale lui Bruegel al Batranul.
RăspundețiȘtergereDespre Chiapas,plutesc in continuare de fericire.
Pingu, pai da, ca e cald aici si ni se impute caviarul! Fara! (nu stiu daca m-am mai plans public dar aici nu e chip sa manance omul icre. Bunataturi uitate)