Sărbătoarea Sfântului Iuda Tadeul în Mexic

Biserica San Hipolito, în centrul capitalei mexicane, nu departe de Alameda, parcul central. 

În fiecare 28 ale lunii şi mai ales la sfârşitul lui octombrie, de la staţia de metrou aflată la 200 de metri şi până în uşa bisericii, din zori şi până noaptea târziu, zeci de mii de oameni aşteaptă să intre. 
E ziua Sfântului Iuda Tadeul, ocrotitorul celor deznădăjduiţi şi disperaţi.

În metrou, pe măsură ce ne apropiem de centru, numărul celor care se îndreaptă spre biserică e în creştere. Îi distingi în mulţime după hainele verzi, statuile pe care le duc în mână ori tatuaje. Cel mai impresionant, pe obrazul unei tinere care nu avea mai mult de 15 ani.

Ajungem. Cum ieşim din metrou nişte voluntari ne spun pe unde să o luăm.

La stânga, o cărare pentru cei care vor să se apropie de biserică. La dreapta, tarabe cu suveniruri. Sfinţi de toate mărimile, tricouri, brăţări, tablouri şi mâncare. Mulţime. Fără isterie. 16 slujbe pe tot parcursul zilei. Odată intraţi, îngenunchează şi se apropie de sfânt. Se roagă. Speră. Focuri de artificii.

 La megafoanele aflate în curtea bisericii se aud rugăciunile părintelui. Cunoscătorii ştiu- fără să audă poate, cuvintele- ce să facă. Din când în când, ridică braţele, ca la o chemare. Mâini întinse către cer, statuete de sfinţi deasupra mulţimii. Părintele îi binecuvântează.

Familia cu care am intrat în vorbă (în fotografie, mai jos) vine în Ciudad de Mexico pe fiecare 28 ale lunii, dintr-o localitate aflată la 30 de km. De gâtul statuii reprezentându-l pe sfânt (cu cât mai mare cu atât mai dătătoare de speranţă) atârnă un noian de şnururi, brăţări şi rozarii. Unul pentru fiecare vizită plus cele primite de la alţi pelerini, la ieşirea din biserică. În instructajul primit înainte să ies din casă mi s-a spus: “nu refuza niciun dar”, oamenii sunt convinşi că pomenile îi ajută să li se îndeplinească dorinţele. Am ascultat şi m-am întors acasă cu trei şnururi, două iconiţe, nişte flori din hârtie, trei acadele şi o insignă. Dacă aveam statueta mea, era gata împodobită! 

Printre adoratorii Sfântului Iuda Tadeul, autorităţile mexicane o ştiu, sunt şi rău-făcătorii. 

Cu doi ani în urmă, arhidioceza Mexicului a dat un comunicat prin care încerca să clarifice “competenţele” sfântului. Nu, Sfântul Iuda Tadeul nu este patronul infractorilor şi al traficanţilor de droguri. Cu toate acestea, în fiecare an, agenţi ai poliţiei federale vin aici, sub acoperire. Aruncă o privire, atât. Nu s-au înregistrat niciodată arestări la biserică. De altfel, în jurul nostru miroase a marijuana şi clei pe care mulţi îl aspiră din pungi. Sunt tineri care promit să renunţe la dependenţă şi-şi lasă la San Hipolito drogurile pe care le au asupra lor. Nimeni nu ştie dacă reuşesc. Citesc un interviu cu părintele paroh şi aflu că e decis să-i ajute.

Sfântul Iuda Tadeul, ca şi Sfântul Charbel ori Sfânta Moarte, face parte dintre noii sfinţi adoraţi în America Latină. Dacă ultimii doi chiar sunt o invenţie recentă, Sfântul Iuda Tadeul e, totuşi, unul dintre cei  12 Apostoli.

Voi credeţi în noii sfinţi?