...este încântător.
Păstrează bine de tot mărturiile veacurilor pe care le-a înfruntat: se vede că a fost
o
capitală mai mare decât e acum, se notează şi faptul că a fost sub dominaţie poloneză, îl marchează şi anii înfloritori de dinainte de războaie şi cizma sovietică (îmi pare rău că nu i-am făcut o fotografie lui Lenin în continuare pe soclu) şi, acum că înfloreşte din nou, oli (cum sunt numiţi oligarhii) îi decid o nouă faţă.
Clădirile moderne, blocurile sovietice, turnurile, cupolele, crucile şi sorii de pe biserici şi catedrale, statuile impunătoare, dealurile, Niprul, funicularul, străzile frumos pietruite, niciodată murdare, lipsa vânzătorilor ambulanţi şi a cerşetorilor (deşi am o bănuială că or fi fost înlăturaţi poate chiar în mod violent, acum că vin amatorii de fotbal să vadă Europenele), borşul, cvasul, plăcintele de cartofi, smântâna omniprezentă, murăturile cele mai delicate pe care le-am mâncat vreodată, muzicanţii iubitori de clasici, porumbeii imenşi, trecătorii extrem de amabili şi multe alte lucruri mai mici sau mai mari îi fac loc şi Kievului în inima mea. Undeva lângă Odesa. Şi, cum e loc şi de chestiuni superficiale, căci nu suntem la tribunal, aş încheia nu cu "păcat că e locuit",ci "păcat că e guvernat". De vreo 70 de ani încoace, dacă nu mai mult.
 |
| Catedrala Sf. Sofia |
 |
| Funicularul |
 |
| Cobza ucraineană şi un interpret măiastru |
 |
| joc cu panglici pe Uliţa Sf. Andrei |
 |
| Pe fundal, Catedrala Sf. Sofia |
 |
| Cafenea pe uliţa Sf. Andrei |
 |
| Arcul prieteniei între popoare |
 |
| Monumentul Mamei Patria (întâlnit şi în alte foste republici sovietice) |
 |
| Mitropolitul de Kiev ieşind de la slujba din Biserica Sf. Andrei |
 |
| Podul Podilsko-Voskresensky |
 |
| Pregătiri înaintea unei reprezentații pe Uliţa Sf. Andrei |
|
Uaaaau, ce frumoooos! Ultima data am fost la Kiev in august '89, intr-o excursie prin BTT :D Tin minte ca centrul era in reconstructie, toate cladirile fiind fara acoperis, fara ferestre... Drept urmare, mi s-a parut tare aiurea.
RăspundețiȘtergereEste, cum nu? Nu ştiu cum e iarna, în schimb, şi nici nu doresc să aflu. Mi-a ajuns iarna lui '98 cu nările lipite pe străzile Bucureştiului.
RăspundețiȘtergereŞi cam cum ar fi nişte murături citez delicate? (Am notat şi "uliţa" Sf. Andrei.)
RăspundețiȘtergereCare sa nu aiba gust de otet, daca se poate spune asa. E o ulita, da. Care coboara de la biserica spre Nipru
RăspundețiȘtergereMonica, probabil ca SINT muraturi fara otzet. Sau cu extrem de putzin. Nu stiu despre ce vorbitzi voi aici, nu am vazut nimic despre muraturi, dar sujet-ul imi sta la inima, ca fiind foarte delicat. Eu, de exemplu, nu maninc muraturi in otzet, imi plac castravetzii in saramura, i.e. apa cu sare (ma rog, mai pui un marar uscat, putzin usturoi, eventual hrean, piper, mushtar). Cum rushii si ucrainienii sint experzti in muraturi, daca vorbim de muraturi de acolo, ei trebuie sa aiba cu sigurantza tot felul de trucuri pentru pickles.
RăspundețiȘtergereCu siguranta! Nu erau in sare, se simtea un vag gust de otet( parca de orez) . O sa investighez!
RăspundețiȘtergere