O văd în fiecare dimineață întinzând mâna către geamurile mașinilor oprite la semafor.
O intersecție mică: o stradă cu două benzi care dă într-una cu trei.
Vara, iarna, aceeași fustă lungă. Aceeași năframă, aceeași geantă sprijinită de copacul lângă care se retrage cât e verde și mașinile trec în viteză. Foarte aproape are și o cișmea de unde își ia apă într-una dintre sticlele neturtite înainte de a fi
aruncate de oameni.
aruncate de oameni.
Eu, trecută prin trei ani în Mexic în care cerșetorii și se urcau chiar și pe mașină, opresc la doi metri distanță și înaintez repede când o văd că se apropie de mine. Câteodată își amintește de mine sau poate are ea niște indicii că sunt dintre cei care nu cad pradă mâinii întinse și nici nu se mai obosește să se apropie.
Astăzi pe la ora 13 a intrat la Carrefour-ul de lângă noi să- și schimbe monedele adunate de la fraierii miloșii care au trecut pe lângă ea: 50 de euro. (50 x 6 x 4 = 1200 pe lună, ca să nu faceți voi calculele. Neimpozabili, desigur)
Un învățător aflat la începutul carierei câștigă, în Italia, 1000 de euro pe lună.
Pai, dupa cum bine spui, un invatator la inceputul carierei castiga atat. Ea crezi ca e la inceputul carierei? Are o viata intreaga de profesionista a castigarii milei in spate. La inceput si ea facea mai putin, sunt convins.
RăspundețiȘtergerePlus că îi învață multe lucruri pe trecători, clădind și viitorul țării, nu?
RăspundețiȘtergere