Ca să trecem peste constatările de prin afumatele locuri publice mureșene, pe care nesimțita de mine nu am făcut nimic ca să le schimb, în cele trei zile cât am stat pe acolo, ne mutăm puțintel la București.
Vă recomand să citiți povestea lui Gelu, băiatul rom care cânta la nai cum numai Zaza știe să povestească. Niște bestii i-au spart instrumentul în încercarea de a-i demonstra cine cântă și cine trebuie să joace în Centrul Vechi al Bucureștiului.
Rămân fără cuvinte, dau povestea mai departe, intru pe blogul lui Ellunes și dau peste aceiași cântăreți.
Pe scurt: polițiștii din Centrul Vechi al Capitalei se cam pierd cu firea și atunci, ai, n-ai bască, ți-o iei la coajă. Miliţia şi-a externalizat serviciile: Acum, la secţie te bat interlopii
În afară de faptul că le-am scris celor de la Hora Reghin să-l ajute pe Gelu cu un nai (nu sunt deloc ieftine!) încep să mă mai gândesc dacă mi-e dor și am curiozități legate de ce s-a schimbat în București din 2009, când am fost ultima oară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!