Se face că în Italia în care lumea te-ar întreba „dar de-a cui ești tu, fetițo?” de cum te cunoaște puțintel mai bine, mă distrez (când e cazul, nu mă văd făcând asta cu doamna de la prefectură) cerându-le să ghicească
după vorbă, port, fizionomie și nume.
Nu se ajunge niciodată la România și vina e doar a mea.
Să detaliez:
Accentul românilor stabiliți aici pare rupt din Sardinia așa că le-aș fi putut spune tuturor că sunt din Sassari și iată-mă mutată la Roma.
Dacă lumea ar fi putut trece peste fizionomia-mi habsburgică se poticnește acum de accent: nu-i nicicum românesc.
Contaminarea mexicană, dorința de a pronunța cum trebuie vocalele, graba în care mă exprim, L-ul puternic mă fac unică. Vorbesc cu un accent nu prea ușor de definit, care pare când spaniol cântat de Argentina, pentru cine habar n-are cum cântăm în Transilvania, când nemțesc, din cauză de e-uri închise sau deschise, după cum bate vântul.
Acestea fiind spuse, sunt Monica și nu sunt sardă. Nu-i nimic.
Dar cu e accentul românesc în italiană (dacă nu e moldovenesc, din ăla am auzit în Roma și a fost foarte drăguț :D)?
RăspundețiȘtergereIa de aici mod de a vorbi, accent etc:
Ștergerehttp://www.youtube.com/watch?v=f5Qf_z5OWeA
Da, are cantilenă românescă. :)
ȘtergereAm mîncat un a, dar cred că-ngrașă mai puțin decît consoanele. Plus că-s modernă cu mai puține vocale, nu? :)
Ștergereși eu care credeam că ai făcut un joc de cuvinte roman/român, se poate? sau mănânci toate vocalele sau te abții! :D
Ștergerenu-ți pot reproduce, dar îl pot distinge. o să înregistrez pe cineva sau caut pe google. e jumătate din accentul moldovenesc, să zicem. nu e doar pronunția, e și cantilena.)
RăspundețiȘtergereNici pe mine nu-i uşor să mă identifici după grai, fiindcă am trăit în mai multe zone ale ţării şi m-am străduit să nu mă las contaminată de accentul niciuneia dintre ele. Pot afirma că vorbesc foarte corect româneşt şi-atât. :)
RăspundețiȘtergereHe he, mai bine așa! Am întâlnit bucureșteni stabiliți în Ardeal care considerau că trebuie neapărat să-și presare propozițiile cu regionalisme.
ȘtergereŞi eu am cunoscut o sardă odată, foarte amabilă şi zâmbitoare (în contradicţie cu descrierea ta), care avea un aşa nume încât, după ce mi-am făcut curaj mai multe zile, i-am bătut la uşă pentru a o întreba decă e româncă (eram în străinătate).
RăspundețiȘtergereSardă 100%? Acum e straniu să întrebi pe cineva asta.
ȘtergereN-am zis că ei nu zâmbesc, nu prea se vede! Acordeonistul acela din filmuleț zâmbea, de exemplu!
Una din autorii studiului Universității din Sassari se cheamă Porcu.