Coincidență perfectă: am vizitat Suedia taman când tradiția din nordul țării spune că se deschid cutiile cu surströmming.
Conserva de surströmming |
Un hering din Marea Baltică (strömming), mai mic așadar, pus la conservă fără prea multă sare, astfel încât din primăvară, când e pescuit și până la sfârșitul verii să
fermenteze și să devină acru (sur).
fermenteze și să devină acru (sur).
Legenda
spune că surströmming a fost făcut prima oară de marinarii suedezi în
secolul al XVI-lea. Cum sarea nu prea era în mari cantități în acele
locuri, heringul pe care îl vindeau finlandezilor a cam început să
putrezească. L-au vândut, și așa stricat, iar anul viitor când s-au
întors au aflat că finlandezilor le-a plăcut. L-au încercat și uite cum
se mai mănâncă și în zilele noastre.
Pește fermentat s-a mâncat, de-a lungul timpului din Grecia și până în Roma antică, iar sosul Worcestershire conține și el pește lăsat pradă bacteriilor în mod controlat. Dacă mâncăm kefir și varză murată de ce să strâmbăm din nas în fața mirosului care de multe ori a adus pompierii, în Suedia?
Operațiunea de deschidere a conservei, așa cum ați văzut în filmulețul de ieri, a avut loc în casa părinților unei prietene pe care o vizitaserăm.
Odată deschise sunt lăsate la „aerat” |
Oameni cu experiență care știu și cum să facă să tempereze gazele care ies odată ce desfaci cutia: totul se face sub apă, în curte și niciodată în casă. Se spune că puținele restaurante care le oferă clienților surströmming închid, a doua zi, pentru igienizare.
Și apoi ritualul: puțină pâine subțire de secară, cum vedeți și la sectorul alimentar din Ikea, tunnbröd, se unge cu unt.
Operațiunea de scoatere a interiorului (interiora, în suedeză) nu e deloc dificilă dacă sunteți chirurgi, pianiști sau pur și simplu aveți un cuțit bine ascuțit la îndemână |
Se pun apoi felii de cartofi migdală (unii mai mici, din partea locului), felii de hering din care s-au scos organele, ceapă roșie, smântână și niște frunze de arpagic.
Gata surströmmingsklämma!
Surströmmingsklämma- adică tartina cu surströmming |
Gustul: puțintel sărat. Nimic de a face cu mirosul sulfuros.
pot sa spun ca mie cel mai mult si cel mai mult imi plac servetelele alea cu flori albastre?
RăspundețiȘtergereDar desfăcătorul ce are? :P
Ștergereiti pot spune ce n-are: floricele :))
ȘtergereMie, ceapa aia roșie îmi face cu ochiul... :D
Ștergeredevărul e că nu știu cum aș fi mers mai departe fără ceapa aia roșie care acoperea multe alte gusturi:)
ȘtergereNu cred ca e usor sa-ti mentii apetitul, dupa ce ai asistat la ritual...
RăspundețiȘtergereMie-mi plac de mor pernele de la scaune, daca tot veni vorba. :))
Fara legatura, am mancat in sfarsit fruct de mango galben, este foarte dulce si un pic mai zemos decat cel rosu sau cel putin ale mele asa erau, proveneau din africa de sud, cica. :)
eu sunt sensibilă la mirosuri dar am rezistat. și de fapt am mâncat cu teamă din cauza lamentărilor celorlalți.
Ștergerecumva mango galben îmi place mai mult/ vai, din africa de sud? a călătorit,nu glumă!
mi-am luat unul roșu cu verde, aici din astea avem. e adus din senegal.
Eu n-am vrut să vă mai spun cum se umflă cutiile cu surstromming din cauza gazului eliberat în urma procesului de fermentare și cum nu le poți transporta cu avionul să faci senzații și pe alte meridiane. că am auzit povestea de o mie de ori, de la ceilalți 10 meseni.
RăspundețiȘtergereIa uite-l pe Jamie Oliver mâncând același lucru!
Am auzit ca A. e mare fan skata de Þorláksmessa indulcit cu ceai de menta fermentata in apa de gheizer sulfurat.
RăspundețiȘtergerePoate e fals zvonul, dar pare credibil.
Am căutat pe google, altfel n-aveam cum să aflu despre această trufanda a bucătăriei islandeze.
ȘtergereDa' cât mai fermentăm noi alimentele, oameni buni?
Daca ma inviti pe mine la masa sa faci sarmale, ca varza murata o suport dar... peste imputit? Bleahhh!Si tot asa nasol miroase si cand ragai dupa el?
RăspundețiȘtergereSi am mai retinut ceva:ca sur inseamna acru! Sa am grija sa ma vopsesc periodic, cat sa nu mi se vada tamplele sure, nu vreau sa zica lumea ca sunt o acritura.:)
barbatul meu se stramba cand ma vede cu ce pofta mananc carne cruda afumata, de-aia uscata si sarata, zice ca parca as fi din neamul lui Ginghis han! De, fiecare cu delicatesurile lui...Asta macar nu pute.:)
Păi dacă fierb varza murată se duce naibii mirosul, unde ne credem? Pute sau deloc!
ȘtergereMie, dintre lucrurile puturoase (de fapt lucrurile pe care sau le iubești sau le detești) îmi place bottarga: icre sărate uscate în sacul lor. Vai, dar cum duhnesc a pește!