Dacă n-ar fi fost fratele meu care, atunci
când se juca cu indienii și cowboy-ii din plastic, să exclame „A murit, pentru că l-au pișcat țânțarii!” nu m-aș fi gândit niciodată că, în afară de transmisul pe sărite al malariei, antipaticele astea de insecte sunt doar insuportabile și alta nu.
Dar uite că tot la malarie se gândeau și răii de nemți, care plănuiau bombardamente din avioane cu țânțari infectați, scrie Huffington Post care adaugă că planul urma să fie aplicat exact în Italia, pentru a împiedica înaintearea trupelor aliate.
Articolul citeaza diferiți autori și conchide că ceva n-a mers sau planul nu a fost aplicat, din moment ce nu s-a murit în masă din cauza malariei, pe aici.
Și totuși, țânțarul acela imens pe care l-am strivit miercurea trecută mă pune pe gânduri: așa mare și leșinat cum era el 1. de unde venea? 2.încotro mergea? 3. ce știa despre planurile nemților?
De tantar ti-e tie? Un amarat de vampirel? Ce sa mai zicem de plosnita sau gandacul de bucatarie! Eu nu ma speri nici de nemti, nici de bombardamente, nici de cutremur, dar daca vad un gandac... instantaneu ma mananca pielea si mi se face greata. N-as imparti incaperea cu un gandacel pentru nimic in lume; ii cedez lui spatiul si parasesc locuinta...Deci eu nu mor in masa, mor si-n pat si-n scaune... :)
RăspundețiȘtergereȚânțarii pișcă și eu fac reacții urâte. Sunt alergică, poate. Aici am pus plase peste tot. Am zis c măcar în ianuarie pot aerisi cum trebuie și am ridicat protecția. Vara umblu unsă cu alifii ( :) ). MI-e frică de ei!
Ștergere