12 mai 2014

În Italia la masă: ungurul din farfurie

Mă știți, probabil, preocupată de dulciuri, gusturi și denumiri.

De când v-am povestit aici ce cred eu despre onomastica culinară (hai, acceptați-mi, vă rog, cacofonia!), multe prăjituri
mi-au mai văzut ochii și multe gusturi mi-au mai simțit papilele.

Vă prezint un ungur (ungherese)




Aluat de foietaj, ușoară glazură deasupra. Dimineața la cafea.

O aiureală, nu mai iau.

Presupun că numele i se datorează renumelui imperiului. 

Caut un austriac, acum. Unul care să nu fie din Linz.



2 comentarii:

  1. Când am fost în Austria, am gustat o prăjitură de-aia de Linz și nu mi-a prea plăcut.S-ar putea să n-am eu gusturi prea rafinate... De altfel, cu mici excepții, întreaga lor bucătărie m-a decepționat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Păi ai dreptate: bucătăria Imperiului e foarte calorică, foarte prelucrată, dulciurile extrem de dulci (!) și cu ingredient de bază untul: dar dacă asta le e clima, așa au mers mai departe cu ce au găsit prin bătătură.

      Ștergere

Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...