Trebuie că știți și voi, de acolo de departe, că zilele trecute a fost un mare pelerinaj la Marea Tireniană de la jumătatea Italiei înspre nord.
Nava de croazieră Concordia, scufundată anul trecut, a fost scoasă la suprafață și dusă la Genova unde va fi făcută bucăți.
Nimic spectaculos, ba chiar tragic, au murit niște oameni acolo să nu uităm, iar căpitanul e un papițoi și jumătate de curând fotografiat la o petrecere printre râuri de șampanie și sâni bronzați ieșiți din decolteele invitatelor.
Nu-i nimic, mass-media nu prea are subiecte, prea merg toate strună pe aici , și prezintă toată tevatura asta cu un triumfalism pentru care nu am cuvinte, dar uite că totuși vă scriu.
Transmisiuni în direct cu invitați, interviuri halucinante, tehnicieni măiaștri, primul-ministru Renzi la Genova, cu ochii în zare mai ceva ca Penelopa.
Din Corsica (sic!), așadar și de la Paris, Hollande cu ochii către drobul de sare din hornul marin: ne vor polua pământurile! Renzi, șut grațios către poarta de la vest: nu și nu!
Bucuria asta mediatizată până la arivaj și dincolo de el se revarsă peste un mare sicriu plutitor, iar lumea uită că o concordie mai mare se scufundă, cu noi pe ea, cu noi pe ea. Unde mi-e colacul?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Mulțumesc pentru comentariu. Cu siguranță nu e violent și nici măcar un nenorocit de spam. Vă răspund imediat ce pot!