despre sinceritate, spammeri, gigi și vocabular redus

Între timp am mai scris și altele: faceți click pe titlul blogului ca să ajungeți la ultimele postări.


Intră pe aici, din când în când, la comentarii, niște rândulețe de la niște unii plătiți la link plasat în nemărginirea internetului.

Dacă înainte pierdeam destul de mult timp făcând click pe numele lor care ducea la pagini jenante ocupate cu concursuri, vânzări de aiureli, turism în cada cu smalțul dus și pantofiori din plastic nechinezesc lipit în China, acum am dobândit o rapiditate de invidiat în trimisul comentariilor către coșul virtual de gunoi.

Înainte rar se comenta la obiect, acum bietul sclav e nevoit să citească măcar primele rânduri sau să privească imaginile, ca să pară un cititor exaltat. După care, lovitură de lopată în cap, își încep rușinosul comentariu cu „sincer”.

Ce  traumă se ascunde în spatele lui „sincer”?

Există viață după acest cuvânt, a dispărut și „deci” din răpănoasele lor vocabulare, nu? Simplu de tot: e doar prostie de neiertat (de ce s-o ierte cineva?) incultură, lipsă de educație, dorință de câștig cu miimea de picătură, privitori de gigi becali la televizor etc.

Gigi e peste tot.