Viața soției în teorie și practică- evitarea pericolelor

Teorie: Când soțul nu este pe fază, soția trebuie să preia din mers rolul de salvator al integrității  familiei.

Practică: Cu șase ani în urmă, abia sosiți în Mexicul ”periculos”, am ieșit la film, la centrul comercial cel mai apropiat de casa noastră.

O plimbare de nici cinci minute, o coadă tot așa și iată-ne în fața marelui ecran. 

La final, cum nu suntem genul care ne oprim să disecăm povestea în patru, am zis să ne întoarcem acasă așa cum am venit. Pe jos. Nu era departe.

Era întuneric. Pe măsură ce înaintam,
mi-am dat seama că seara târziu, șantierul în  mijlocul căruia se afla centrul comercial nu era deloc

prietenos.

Am tras aer în piept și am luat-o la goană. Tovarășul meu de viață și de drum m-a urmat, căci așa promisese în biserică.  Dăduserăm deja colțul și ajunsesem la un bulevard, când am auzit, din spate:

-De ce fugim așa de tare?

Gâfâind, căci n-am fost niciodată o mare sportivă,  dar fără să mă opresc din goană, i-am răspuns: 

-Nu vezi schelele, molozul, ascunzătorile din care pot ieși ca să ne spună „dame tu cartera” *(dă-mi portmoneul)?

Destul de imprundent (cum să-ți contrazici consoarta?) îmi spune:

-Da, dar casa noastră e  în cealaltă parte!

Stânga împrejur, în viteză, și iată-ne și la ușă. 

Teferi.

Nici nu vreau să știu ce ni se putea întâmpla dacă n-aș fi avut eu acea minunată  prezență de spirit în fața pericolului care ne pândea din toate părțile.