TEORIE: Situațiile ieșite din comun ivite pe parcursul călătoriei la care două persoane care se iubesc se înhamă trebuie înfruntate printr-o strategie bine pusă la punct. Documentându-ne temeinic putem îmbunătăți sau nu această strategie.
PRACTICĂ: Pe foarte scurt, vecina noastră de vizavi a pățit un mare necaz. S-a împiedicat, a căzut, și-a rupt brațul și piciorul drept. E civilizat să trecem să o întrebăm de sănătate, dar cum să facem, când ne întoarcem acasă târziu de tot?
Au trecut zece zile de când am aflat. M-am tot frământat:
mă duc singură? Însoțită? Să-i duc niște ciocolată? Nu-i ajunge că e imobilizată la pat/fotoliu, o mai îngraș și eu cu cadouri? Un buchet de flori? Nu pot, a căzut într-o florărie, cum să-și aducă aminte de locul acela blestemat?
Îi expun tovarășului meu de viață și de drum dilema mea și-mi zice: păi e civilizat să mergi și fără nimic, cuvintele încurajatoare sunt cele mai importante!
Cine știe ce frământări o fi avut și el, aseară la 22 când ne vedem îmi zice:
- I-am sunat. Aveau telefonul închis și le-am lăsat un mesaj.
- Și ce le-ai zis?
- Toate cele bune și că, dacă au nevoie, suntem la doi pași, să ne spună cu ce îi putem ajuta.
- Am citit un articol în care se spunea că e absolut inutil să te declari disponibil fără să propui ceva concret. De exemplu să le plimbăm câinele!
- Păi n-au!
- Și atunci ce le-ai transmis, de fapt?
- Bine, o să le spun că putem să le cumpărăm apă minerală. Baxurile alea sunt grele.
Abia ce și-a reparat, cu înot intens și fizioterapie, un început de hernie de disc! Cade la pat, cad și eu; o să am de cumpărat apă minerală pentru tot etajul și nervul meu sciatic e încă supărat după niște figuri cu kilograme multe de la sala de sport.
nu stiu. prefer sa imi ignor cu gratie vecinii si imi doresc ca adesea sa ma ignore si ei pe mine/noi :))
RăspundețiȘtergereȘi cui ceri tu niște sare, niște ulei, niște oțet când n-ai în casă?
Ștergereio-s balcanica: daca n-am nevoie de ulei, cumpar doi litri. daca am nevoie, cumpar patru :)). valabil pentru tot :)), deci nu-mi lipseste nimic niciodata.
ȘtergereCredeam că americanii sunt așa!
Ștergereor fi, mai ales daca inainte de a ajunge in America au trait in comunism :))
Ștergeresi io tot ca Zazu: am di tăti, n-am nevoie de vecini. De altfel, nici nu-s tocmai vecina perfecta, daca ar fi sa-i intrebi. Cealalta categorie de vecini reprezentata de o vaduva de colonel, ma iubeste ca-i bag aţa-n ac şi-i trimit vederi de pe unde calatoresc =))
RăspundețiȘtergereCe frumos! (partea cu văduva colonelului). Ață în ac? Să știi că și eu mă gândisem să merg la ușă și să-i spun că pot să o ajut la gătit (o ajută soțul).Între timp am vorbit cu ei, nu vor apă minerală. Doar ajutor când pleacă la control cu căruciorul, la o treaptă mică la ieșirea în stradă.
ȘtergereCînd mi se îmbolnăvesc vecinii, în primul și în primul rînd eu mă îmbrac în negru. În al doilea rînd, îmi compun o față amărîtă. Nu mai rîd, nu mai chicotesc. În al treilea rînd, nu mai fac amor. Nevasta trebuie să mă înțeleagă. Sînt devastat. Și, în al patrulea rînd (și ultimul), întreb la Informații cine s-a îmbolnăvit pe scara mea și de ce. Dacă s-a îmbolnăvit din vina lui, îmi scot hainele negre și mă duc lîngă nevastă, să o cinstesc cum se cuvine, are și ea dreptul la puțină fericire. Dacă s-a îmbolnăvit din vina Satului și a medicilor, organizez o demonstrație. Îmi fac o pancartă și scriu pe ea: ”Moarte răufăcătorilor! Jos medicii corupți”. Bineînțeles, mai fac și altele, nenumărate, despre care voi scrie într-un comentariu viitor :)
RăspundețiȘtergereAh, ce vecin de treabă sunteți! Dar îmbrăcându-vă în negru nu le dați de înțeles că sunteți gata și pentru vești mai triste? De ce atâta disponibilitate?
ȘtergereAici e mai greu cu vecinii. In afara de zambete si buna ziua in lift, nu prea se vede vecin cu vecin. Cand imi sunt prietenii bolnavi, eu duc mancare. Mancare adevarata, facuta in casa, ca suferindul nu poate bucatari, iar partenerul, daca il are, e ocupat cu ingrijirea. Supa de pui la cei raciti, tocanita, lasagna la cei cu alte suferinte. Ceva care tine cateva zile in frigider si se poate incalzi usor. Mai intreb de: apa, paine, fructe, medicamente.
RăspundețiȘtergereA, si eu am de toate in casa, o rezerva strategica :)
Pun pariu că la faza cu lasagna te-a inspirat motanul Garfield cel care exclamase ” Once again my life has been saved by the miracle of lasagna!”
ȘtergereDeci te-ai gândit și tu la apă.
La Roma, apa de la robinet e potabilă: vine pe apeductele romane de la izvor, nici nu cred că e tratată, căci nu e nevoie. E și controlată, desigur, ca să nu fie orășenii victimele unui atentat. Un singur dezavantaj are: e cam calcaroasă. Fierbi un ou și ai și albit crăticioara. Din acest motiv noi o filtrăm, dar mai bem și apă la sticlă pentru suferinzii de rinichi (super diuretică, opusul celei de la robinet). Dar nu cred că toți sunt așa de preocupați de soarta aparatului urinar și din acest motiv, pe care trebuia să îl precizez, de fapt, inițiativa soțului meu mi se pare puțintel hilară.