Iată Anul Nou!

Salutări 2020-iste de la Roma, unde m-am întors de trei luni și încă mă dreg. An nou fericit! Bucurii! Fericire! Cărți!

Mutarea nu mai e o traumă, ba chiar o rutină, cei care au împachetat nu au spart decât exact fix abajururile celor două veioze pe care eu le folosesc la citit (una în salon, alta în dormitor). Le-am reparat, au plătit asigurările, dar, deși mutarea nu e o traumă, doar am afirmat sus și tare mai sus, la cât de sensibilă am fost zilele acelea, am crezut că gata, asta a fost, voi citi doar ziua sau mă las. Fapt pentru care mi-am comandat iar alte cărți, am primit și un cititor de cărți electronice (s-o credeți voi că-i spun așa, e un eReader), am proiectat online o nouă bibliotecă (foarte simplă,  încă nu am făcut acel clic final care mă va învrednici cu 5 rafturi pentru cărțile care zac în cutii, din lipsă de spațiu.

A te lăsa de citit e foarte dificil, când, ca să ai cât de cât o evidență a cărților citite, bifezi pe pagina web Goodreads că te înscrii la provocarea anului și constați că ai depășit niște limite cu două cifre, hai să nu exagerăm, încât te consideri fruntaș în întrecerea socialistă. 

Așa că vom citi și vom fi liberi! Voi ce aveți în plan?

În imagini, Micul Prinț, publicată acum și în dialect roman. 

(N-am cumpărat-o, n-avem loc în casă, doar asta v-am tot zis)