În timp ce eu mă uitam la nişte felii de pepene pe post de prânz şi cină din motive de purificare fără de Sarah Kane, în timp ce Fidel îşi punea mâna protector pe abdomen, peste treningul Reebok, că doar are ceva cu US and A, cu gândul aiurea la o boală de stomac, la Havana, în Spitalul Fraţii Almejeiras, cu perfuzii băgate cu forţa în vene, după 86 de zile fără de hrană, tâmplarul Orlando Zapata Tamayo şi-a dat ultima suflare. Aseară.
Avea 42 de ani, era membru al Alternativei republicane nerecunoscute în capitala cubaneză, adunase condamnări de vreo 30 de ani pentru comportamentul lui neexemplar şi o soţie iubitoare: ea e cea care a protestat prima când, la spital, au început să-i alimenteze soţul intravenos.
FOTO: AFP via
Times
ce mi se pare mie halucinant e ca el a inceput protestul tocmai pentru a cere ca pentru a cere ca familia lui sa-i poata aduce mancare in detentie...
RăspundețiȘtergerecitisem articolele si nu stiam cum sa zicce sa zic. pe urma m-am gandit la bietul om, cum a murit pentru o idee(sperand ca e aia nationala, cu alternativa republicana, politica, viata de zi cu zi, adio cartele, CUC si CUP etc). pe urma mi-am zis, wow, ce chestie, un tamplar! dar nu avea 33 de ani:) si am lasat-o asa, mai moale. cel mai rau e ca am cunoscut niste nomenclaturiste cubaneze din alea darze, activiste, si nu le pot zice nimic, niciodata. macar de-ar depinde e ele...
RăspundețiȘtergere