În această frumoasă dimineaţă însorită, pe fondul coasei electrice a portarului clădirii de vizavi şi cu miros de iarbă proaspătă în nări, mă uit la nişte păsări nici mari, nici mici, negre cu abdomen maro-roşcat(ce altă culoare mai poate fi roşcată, de s-a ajuns la maro-roşcat?), cum fură "pământ" din vasul de afară unde se adăposteau cândva, printre nişte pietricele, nişte plante moarte înfipte în burete care să le asigure umezeala,făcându-mă să mă tem pentru viaţa lor, în caz că se pun pe mâncat, sau dimpotrivă, dacă nu vor altceva decât să-şi facă un cuib mai trainic. (deci se poate trăi cu fraze lungi, chiar dacă nu comunici prea multe, nefiind Kant)
Şi văd trei asistente de la şcoala de orbi cum îl ajută pe un domn să se descurce în viaţă după un accident pe care, mă scuzaţi, nu-l pot numi decât groaznic, căci cum să mergi mai departe fără să vezi soarele, păsărelele cu abdomen roşcat, bucăţelele de pământ împrăştiate pe toată terasa unde poţi da petreceri şamd. Gândesc limitat.
Domnul s-a oprit şi asistentele, răbdătoare, îl lasă să descifreze enigma
: dă cu bastonul alb într-o ridicătura ce nu e treaptă. Mai la dreapta, mai la stânga, ce pericol se poate ascunde sub un asemenea sunet? E o mică rampă, în faţa unei uşi.Nu ştiu unde duce, apropo.
The Blind Boys from Alabama feat. Lou Reed
"ce altă culoare mai poate fi roşcată, de s-a ajuns la maro-roşcat?"
RăspundețiȘtergereDe exemplu, când o blondă vrea să experimenteze şi se vopseşte roşcat, obţinem blond-roşcat, nu? La fel şi cu negru-roşcat.
Nonica- ca bine zici. Nu m-am gindit la asta niciodata. Singura alta culoare care se foloseshte cu roshcat - pe care am auzit-o folosita - este 'brun', in brun-roshcat. Care brun=maro. Ce chestie!
RăspundețiȘtergereAfara ninge tare, e deja ALB pe trotuare, noroc ca nu le am pe astea cu babele, sa ma deprim singura din motive meteo.
pai uite ca A avea dreptate, desi blondul roscat ar trebui interzis sau permis doar rusoaicelor!Ala e aramiu sau portocaliu, nu?
RăspundețiȘtergerebrun roscat imi venise si mie in cap dar doar acum vreo ora, ca tare ma mai hotarasem sa gasesc un albastru roscat sau un roz roscat in paleta de culori a universului.
ninge???
Pfff, adică cum adică?! Bine-nţeles că "A. avea dreptate"!
RăspundețiȘtergereDa, ninge. Şi-o să tot ningă. Moaaamă, ce-aş da şi eu o fugă pân Messic!
(Cuvântul de verificare: "calin".)
oare tanti in negru tot cu coasa electrica vine? :)
RăspundețiȘtergerete-am adaugat in lista.diaspo.ro ca fiind in mexic dar nu sunt sigur. vrei te rog sa confirmi?
Monica, tocmai ţi-am văzut pe alt blog o poză cu cai şi în fundal nişte ricini. Ai văzut ce ricini uriaşi "a băgat" în Mexic? Eu am văzut unii din autocar, la întoarcere de la Tula, şi am rămas trăznit. Până atunci cei mai mari pe care îi văzusem erau cei din Dobrogea.
RăspundețiȘtergeresunt in Mexic si mai stau, Zamo.ca
RăspundețiȘtergereA, si de-mi depindea viata de treaba asta habar nu aveam ca ala e ricin, ca imi taiam doua frunze, scoteam ulei si imi faceam gene de zana.ai fost la Tula?? cred ca mergem si noi vichendul urmator.merita?sau ramanem in oras sa vedem un muzeu, o cafenea, un trotal cu trecatori pasnici...
Monica, Tula (situl arheologic) înseamnă exact ce vezi prin toate ghidurile: cele 4 statui uriaşe (din care cel puţin un exemplar a fost transportat la muzeul ăla meseriaş din DF), toltece. Plus un panou neliniştitor prin care eşti rugat să "Por su propria seguridad, siga la ruta de circulación. Tenga cuidado con la fauna (víboras)." VIBORAS, băi!!! Ţie îţi dă fiori gândul de a ţi se urca pe ceafă o simpatică veveriţă în Bosque de Chapultepec, cum te-ai simţi dară cu o viperă răcoroasă încolăcindu-ţi-se leneş, provocator şi senzual pe gambă?
RăspundețiȘtergereDe asemenea, ceva mai departe de ruinele toltece au rămas în picioare 3 pereţi aparţinând unei micuţe capele construite pe la 1500 de conquistadori.
Obişnuitele decoraţiuni mezoamericane cu şerpi înghiţind schelete.
Ce am mai văzut la Tula (în orăşel): un spital cu rampă pentru cărucioare pe rotile (în Europa sunt ţări "civilizate" unde încă nu vezi aşa ceva); un cabinet privat cu RMN şi tomografie computerizată (vorbim de un amărât de orăşel de vreo 30.000 suflete); bustul nu ştiu cărui mare toreador mexican, născut pe-acolo ("El pueblo de Tula rinde homenaje al matador de toros oriundo de esta ciudad tolteca. Jorge Gutiérrez Argüelles por su valerosa y apasionada entrega al mundo taurino. Comisión taurina de Tula. Tula de Allende, Hgo; Marzo 17 del 2007".); multe farmacii şi cabinete medicale private, ca peste tot în Mexic; promoţii pentru cezariene şi naşteri la o clinică privată.
Nu te ducea! ;)
oare viperele mexicane stiu povestea cu ciorapi trei sferturi albi de care nu au voie sa treaca?
RăspundețiȘtergerede cate ori vad indicatoarele
catre Tula ma gandesc la "tulai, doamne!"
atunci rup foile cu Tula din cele trei ghiduri pe care le avem, sa nu ne mai tenteze.
da' reclame la clinici de fertilizare in vitro nu ai vazut, de nu pricepeam noi rostul, cu natalitatea asa de mare pe aici?sau nu au toti bebelusi la dispozitie?
si in primul rand: dumneata de ce ai fost, aveai timp?
Ok, Monica, am înţeles, nu-i nevoie să repeţi!
RăspundețiȘtergereEu am fost deoarece n-am avut un A. la dispoziţie care să-mi spună pe unde să mă duc. Şi-am mai fost şi pentru că îmi propusesem să merg "în tot locul", ca să pot spune că am călătorit, nu că am fost turist. În plus, mă stârniseră statuile alea gigantice.
Pe scurt, e genul de loc asemănător Turnului din Pisa sau Turnului Eiffel: te duci să-l vezi o dată, să ai conştiinţa împăcată, dar a doua oară nu mai calci pe-acolo.
io chiar nu pricep de ce te enerveaza mai tare decat ineptiile mele problemele strict tehnice.
RăspundețiȘtergereCare inepţii? Blogu ista-i un delici, care mă distrez!
RăspundețiȘtergereTocmai am terminat de văzut "El secreto de sus ojos". Nu ştiu ce să zic... Frumos, dar parcă nu de Oscar. Cam lung şi diluat, se vrea dramă dar are prea multe momente comice (din care unele previzibile). Finalul, însă, e teribil. "A perpetuidad"...
RăspundețiȘtergere(Actriţa, Soledad Villamil, e delicioasă. (Seamănă un pic cu Adriana Săftoiu.) Numai pentru ea n-o să şterg fisierul.)
m-ai luat ca din oala, A. am fost plecata in loc turistic, la gramada cu canadienii care fugeau de frig, si nu am aflat decat ca ce voiam eu s-a intamplat, recte Domnul Waltz si rasplata pentru teama pe care mi-o bagase in suflet. deduc ca Secretul ochilor lui/ei a luat Oscar pentru film strain? daca imi zici de fisier m-am prins cum de l-ai vazut. aici o sa vina peste sapte ani, parca vad.
RăspundețiȘtergere"daca imi zici de fisier m-am prins cum de l-ai vazut."
RăspundețiȘtergereDa' să nu mă spui!
Să înţeleg că relaţiile culturale dintre Mexic şi Argentina sunt cam firave, de nu ajung filmele?
Tu cum traduci "sus ojos"? Americanii au tradus "their eyes", dar dacă vezi filmul mai potrivit mi se pare "his eyes".
pai cred ca trebuie sa vezi filmul ca să ştii ai cui erau. ai ei, ai lui, ai lor...dar nu există, pentru când traduce omul, o chestie lămuritoare, ce a vrut să spună autorul, de au zis americanii "ochii tuturor?"
RăspundețiȘtergeredaca sunt pe fază poate ajunge mai degrabă la televizor. e minunat aici, atâtea canale şi doar după publicitate şi, pentru cine ştie aşa de bine spaniola, după accent, ştii din ce parte a Americii Latine se emite!
A, nu, eu mă refeream strict la gramatica limbii spaniole, pe care nu o cunosc. "Sus" nu conţine număr şi gen, care să elimine ambiguitatea?
RăspundețiȘtergereOK, am și răspunsul, ta taaaam! În primul rând c vîzusem filmul la vremea lui. Acum că am terminat și cartea și am revăzut filmul vestea este că ochii sunt ai ei: ai Irenei. Dacă dorești dovada am un citat și un cadru de la începutul filmului cu ochii ei. Cartea s-a numit, până să fie reeditată în urma marelui succes înregistrat de film (chiar așa, de ce?) La pregunta de sus ojos. Dar mă lungesc și vestea e că erau ochii ei. Hai noroc!
RăspundețiȘtergereCaz in care traducerea americana ("their eyes") ma intreb daca nu se inscrie in nebunia corecta politic de a nu folosi "his"/"her" in situatii periculos de incerte ("if the user wants, they can turn on their phones"), chiar daca de data asta sexul adrisantului era clar.
RăspundețiȘtergereNici nu știu ce să mai spun: filmul mi se pare atât de sărac și confuz după ce am cetit cartea și tare mă mir, mai ales că autorul a fost co-scenarist, alături de regizor. Pare o altă poveste. La o adică toți or avea un secret în ochi, în film.
RăspundețiȘtergere