17 august 2013
Răzbunarea cactusului cel rău
Dacă exact în acest moment vă chinuiți să scoateți din degete un spin de cactus și nu puteți butona, ascultați povestea. Dacă n-aveți nimic, mai jos e scris tot ce cred eu despre cactuși.
Ascultați ‘Razbunarea cactusului cel rau’ pe Audioboo
Premisă: nu-mi plac cactușii.
Cum l-am primit pe cel despre care vreau să vă povestesc, l-am pus
în cel mai frumos vas de flori pe care l-ar fi putut visa el acolo la florărie, supermarket, benzinărie sau chiar cultivator, mă rog, de unde o fi fost cumpărat, că prin parcuri și cimitire nu cresc asemenea cactuși să fi fost furat, și l-am trântit cu scârbă pe masa din balcon.( Să-mi simtă disprețul, căci plantele simt tot!),
Nu cred să-i fi turnat vreodată apă și cu toate astea a crescut de numai și se prelinge acum pe lângă vasul în care își duce traiul. (E un vas adus din Mexic, țară cu cactuși, de asta spuneam eu că nu putea visa la ceva mai frumos).
L-am examinat, să văd dacă o mai duce mult, am intrat în casă, mi-am văzut de ale mele și, după o bună bucată de vreme, am început să mă întreb: pe ce acid oi fi pus mâna, iar am atins azaleele?
Nu, era cactusul. De aia nu-mi plac!
Fotografia nu vi-l arată pe criminalul care, de când mi-a trecut pragul, a fost condamnat la moarte. E un altul cu care nici nu-ndrăznesc să mă pun, cred că are deja doi metri.
Etichete:
au ma doare,
cactus,
plante
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vai ce frumos e. Ar merge pus intr-o gradina cu pietre.
RăspundețiȘtergereCat de mare a fost cand l-ai primit cadou, daca acum are doi metri?
Si cat de putin trebuie ca te cunostea persoana care ti l-a facut cadou. :)
Vai, dar am scris doar că nu e cel din foto! Cât despre persoana darnică, îmi dau seama că nimeni nu știa până să scriu aici că nu-mi plac cactușii.
ȘtergereDeci antipatia e reciproca! Tu nu-i dai apa, el iti da toxine... Se spune ca cel mai intelept cedeaza.:))Ia toarna-i un bidon de apa, macar sa-i diluezi otrava.
RăspundețiȘtergereÎn adolescență am avut un cactus adus din Egipt de prietenul unei colege de clasă (oare câți o fi adus de ne-a dăruit tuturor?)
ȘtergereâEu îi puneam apă, fratele meu îi punea apă. S-a fleoșcăit. Finalul, după o ceartă cu fratele meu, mi-am primit spinii cactusului, smulși cu penseta, într-un plic. Poate de aici trauma cu cactușii, să mă caut?
Ai văzut grădina cu cactuşi din Palacio Nacional? Turiştii îşi gravaseră sentimientele chiar pe frunze.
RăspundețiȘtergereFotografia din text îmi miroase-a Mexic.
cactusii se hranesc cu indiferenta. Vad ca al tau a dat la din astea :).
RăspundețiȘtergereDaca vin ploile si temp. scazute peste voi, baga-l intr-un colt, undeva, in casa, sa hiberneze. 1 luna.
P.S. si mie, tot a Mexic imi inspira.
Mersi mult, o să mă ocup mâine de el. Mă temeam și pentru violete deja. Problema e că nu am loc în casă sau mai degrabă nu am podea care să se preteze la pericol de apă scursă de la plante.
ȘtergereSăracul, precum vezi nu-mi place de el dar mi se face și milă. E al meu!